Impact rapid pentru doua fabricute romanesti dupa cresterea salariului minim: Concedieri de lucratori, scumpiri pentru consumatori

​Majorarea cu 16% a salariului minim brut, de la 1 februarie 2017, incepe sa fie resimtita de micile afaceri din Romania. StartupCafe.ro a stat de vorba cu managerii a doua fabricute din judetul Buzau: una dintre ele a operat deja disponibilizari de personal, iar cealalta se gandeste la concedieri.

In judetul Buzau, in orasul Ramnicu Sarat, am gasit fabricuta de incaltaminte din piele Mopiel. Cu lohn au inceput, insa din 2005 lucreaza propriile lor modele sub marca proprie, inregistrata in Romania.




De cand Guvernul Grindeanu a luat decizia majorarii salariului minim, managerul de aici, Catalin Ionita, rasuceste pe toate partile foile cu cheltuielile si veniturile fabricutei de pantofi.

Momentan, nu a dat afara pe nimeni, insa nu poate sta prea mult asa. "Nu mai stau niciun pic asa ca, daca stau asa, mor si nu-mi dau seama", se plange Ionita.

Cand l-am cautat noi, omul era in discutii cu angajatii de la "vanzari" pe problema salariului minim. Are in jur de 60 de oameni, iar pe salariul minim este 70% din personal: in princial in zona de productie, dar si la vanzari, unde se plateste salariul minim iar deasupra fiecare isi construieste venitul cu bonusuri din ce vinde.

La pantofi, 50% din pretul produsului este reprezentat de salariile oamenilor. De aici pleaca discutia in 3 directii, din care firma va trebui sa aleaga una:

• Se majoreaza costurile de productie in cascada, intre 25-30%. "Costurile nu vin numai pentru salariul minim, ci salariile se modifica pe verticala, pentru ca cei care aveau salariul la limita de vecinatate or sa spuna ca vor mai mult. Pe langa aceste costuri cu manopera, care se regasesc in produsul finit, ne trezim si cu costuri pe materiale, indirecte si directe". Aici Ionita trebuie sa vada imediat daca "produsul suporta la raft aceasta crestere de pret si clientul o plateste".

• 
  
  Cresterea productiviatii. "In aceeasi unitate de timp sa produc mai mult ca sa scad costul produsului, ca sa pot sa raman in aceeasi dimensiune la raft".

• Disponibilizari. "Sa reglez matricea de personal, redimensionez afacerea ca sa nu raman pe pierdere".

Ionita se gandeste de acum la disponibilizari, dar mai trage o speranta ca va putea totusi sa pastreze joburile. "In functie de rezultatul pe care o sa-l primim rferitor la suportbilitatea noilor costuri in produsul finit o sa inceapa si gandirea pentru disponbilizari".

Grupul de firme Mopiel - care si-a sparta activitatea in productie si magazine proprii- ajunge la o cifra de afacri anuala de 800.000 de euro (3,6 milioane lei) si profit de 10.000 euro (45.000 lei). Firma are si magazin online, nu numai offline.

La randul ei, firma Sport Embroidery SRL are doua puncte de lucru, in municipiul Buzau
si un altul in comuna Berca din apropiere. Mica fabrica de confectii se bazeaza pe lohn, adica produce broderii si articole de sport pentru
firme mai mari din afara, dupa modelele si cerintele lor.

Pentru
socul majorarii salariului minim brut pe economie de la 1.250 de lei la
1.450 de lei, incepand cu 1 februarie 2016, firma se pregateste de
acum: dispnibilizeaza personal.




"Inca de la majorarea salariului minim, chiar daca nu a trecut mult
timp, trebuie sa imi redimensionez cheltuielile pentru tot anul", ne-a
explicat managerul Florica Raureanu.

La un salariu minim brut pe
economie de 1.450 de lei, patronul ar urma sa suporte, cu tot cu
contributiile sociale de pe partea angajatorului, 1.783 de lei (fata de
1.538 de lei in prezent), iar salariatul ar urma sa primeasca o leafa
neta de 1.065 de lei (fata de 925 de lei in prezent), luand in calcul
actualul nivel al contributiilor.

Firma a renuntat deja la 6
angajati care erau platiti pe salariul minim, urmand sa mai dea afara
unul. Acum mai are 43 de salariati in total.

Fabrica de confectii lucreaza din 2012, numai in lohn, cand salariul minim brut era de 700 de lei.

"Majorarea
salariului minim pe economie este singurul factor care ne determina sa
renuntam la acesti salariati. Firma s-a infiintat in anul 2012, iar manoperele nu ne-au crescut odata cu majorarile salariului minim brut de
atunci si pana acum. In eventualitatea maririi din nou a salariului minim
pe economie, vom fi nevoiti sa injumatatim personalul", sustine managerul.

In anul 2015 fabrica a avut o cifra de afaceri de 1,7 milioane lei si profit de 393.000 lei, conform datelor de la Ministerul Finantelor.

Salarii versus joburi: avertismentele de anul trecut

Inca din 2016, Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale (INCSMPS) a averizat asupra riscului ca majorarea salariului minim 2017 sa lovesca IMM-urile vulnerabile, cu consecinta pierderii locurilor de munca.

Intr-un studiu la solicitarea Ministerului Muncii, instututul a facut simulari pe cresteri ale salariului minim brut cu 10% si cu 20%, in conditiile in care majorarea care urma sa fie decisa a fost de 16%.

Pe scurt, potrvit acestui studiu, o majorare a salariului minim pe economie ar aduce venituri in plus gospodariilor in cauza in paralel cu o reducere a ajutoarelor sociale acordate, dar ar afecta semnificativ firmele mci si mijlocii vulnerabile la cresterea costurilor cu munca.

Situatia firmelor vulnerabile din Romania (studiu INCSMPS)

Conform studiului, majorarea salariului minim ar avea urmatoarele efecte asupra firmelor:

• "Impactul salariului minim asupra productivitatii muncii este negativ, o crestere a salariului minim de 10% ar determina scaderea productivitatii muncii cu 2,3%. Se pare ca in Romania cresterea costurilor - determinata de cresterea salariului minim - nu este compensata prin cresterea productivitatii, ci dimpotriva, productivitatea scade.

• Deoarece in cca. 72,5% din firmele micro (adica pentru 594.681 salariati), in cca. 50.9%, din firmele mici (adica 461.456 salariati), in cca. 14,7% din firmele mijlocii (adica 121.673 salariati), salariul minim depaseste 60% din valoarea castigului mediu brut, orice crestere viitoare a salariului minim reprezinta un risc de aplatizare a distributiei salariale in jurul salariului minim si de crestere semnificativa a costului fortei de munca cu implicatii in scaderea competitivitatii.

• O crestere cu 10% a salariului minim real duce la cresterea castigului salarial mediu cu 7,5% la nivelul macroeconomic, astfel ca salariul minim este intr-adevar un determinant important al cresterii salariale. Comparativ cu alte state ale UE, productivitatea muncii din Romania este scazuta.

• Supravietuirea firmelor este corelata cu evolutia salariului minim: in general, companiile care s-au inactivat au fost companii pentru care salariul mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea acestora variaza de la 67% in 2011 la 80% in 2014.

• Salariul minim real a crescut intr-un ritm mult mai accelerat decat productivitatea orara a muncii. In trimestrul intai al anului 2000, salariul minim era cu 90% mai mic decat in anul 2010, in timp ce productivitatea orara a muncii era doar cu 44% mai mica decat in 2010. La finalul perioadei analizate, se ajunge la o diferenta mult mai pronuntata, astfel ca in primul trimestru al anului 2016 salariul minim este cu 80% mai mare decat in anul 2010, in timp ce productivitatea muncii este cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010.

• In anul 2015 existau 140.980 de firme considerate vulnerabile, in care lucrau un numar de 468.804 salariati. In ultimul an al seriei, ponderea salariatilor din firmele vulnerabile in totalul salariatilor din firmele selectate era de 11,7%. Daca pana in anul 2014 numarul de salariati din firmele vulnerabile a inregistrat o tendinta de crestere, in anul 2015 acesta s-a redus usor (cu 35.615 persoane). Intre 93,9% si 96,8% dintre firmele vulnerabile sunt in categoria microintreprinderi Deoarece in aproximativ 72,5% dintre firmele micro, 50,9%, dintre firmele mici, 14,7% din firmele mijlocii, salariul minim depaseste 60% din valoarea castigului mediu brut, orice crestere viitoare a salariului minim reprezinta un risc major de competitivitate.