A.M.
In 2014, Facebook cumpara LiveRail, o companie de distributie de reclame video fondata in 2007, in Romania, pentru o suma estimata la 400-500 milioane dolari. Doi ani mai tarziu, soarta companiei incepute odata cu Trilulilu pare sa fie pecetluita. Integrarea in gigantul american a dat rateuri dupa rateuri, inventarul de reclame a fost micsorat masiv, iar angajatii care n-au vrut sa se mute obligatoriu la Londra au plecat.
LiveRail este exemplul perfect de startup de succes, insa este si unul dintre cele putine care s-au nascut in Romania. Fondat in 2007 de catre Sergiu Biris si Andrei Dunca, alaturi de Mark Trefgarne, cel care a si condus compania. LiveRail apare aproximativ in aceeasi perioada in care, pe piata locala, Biris si Dunca lanseaza Trilulilu, o platforma video similara, la acea vreme, celei cumparate de Google, cu un an mai devreme, cu peste un miliard de dolari: YouTube.
Prin 2008, Sergiu Biris alege sa se concentreze pe afacerile online din România, lasand in grija lui Dunca managementul LiveRail. Este acelasi an in care compania primeste o prima finantare, de tip seed, de 500.000 dolari. In 2010, vine prima runda majora, de 3,5 milioane dolari, urmata de o runda B de 4 milioane dolari in septembrie 2012 si inca una, de tip C, cu aceeasi valoare, in iunie 2013.
Compania creste rapid si ajunge sa devina platforma preferata de publisheri internationali mari, precum Conde Nast, DailyMotion, PBS, Hulu sau Vevo, prin care livreaza reclame in clipurile video. De-a lungul anilor, LiveRail deschide birouri la Londra, New York si in zona San Francisco, la doi pasi de sediul Facebook din Menlo Park.
In iulie 2014, succesul companiei pornite la Cluj este parafat prin preluarea de catre Facebook contra unei sume estimate intre 400 si 500 milioane dolari, cu tot cu cei peste 170 angajati. Tehnologia dezvoltata de romani, mai ales in centrul din Cluj, e considerata atractiva de gigantul american, cu atat mai mult cu cat LiveRail deja integrase toate serviciile despre care, cu cativa ani in urma, se spunea ca reprezinta viitorul reclamei online: programmatic buying, real-time bidding etc.
Doar ca socoteala de acasa nu se potriveste cu socoteala din targ si apar si primele probleme de integrare, relateaza Business Insider. Desi tehnologia LiveRail si audienta uriasa a retelei sociale ar fi trebuit sa reprezinte mariajul perfect, in acelasi timp pastrand serviciile pentru clientii existenti, ceva nu a functionat la nivel de integrare tehnica. Pur si simplu, spune Brian Boland, vicepresedinte Facebook pentru marketingul produselor publicitare, s-a lungit mai mult decat era planul.
O alta problema si, in acelasi timp, o cauza a prelungirii integrarii, a fost relocarea echipelor. Majoritatea programatorilor LiveRail lucrau din Romania, insa echipe de dezvoltare existau si in Londra si San Francisco. Ar fi fost mult mai eficient sa lucreze intr-un singur sediu, astfel incat a fost aleasa calea de mijloc: relocarea lor la Londra. O parte dintre angajati nu au vrut sa se mute si au ales sa paraseasca compania.
In plus, din cauza ca Facebook si LiveRail se adresau unor piete diferite, au aparut si o serie de disensiuni si probleme tehnice in integrarea codului. Scott Braley, fost manager in cadrul Facebook, spune ca exista diferente sensibile intre abordarile “ingineresti” pentru un produs de masa, respectiv pentru unul adresat companiilor, si nici nu se putea risca o modificare substantiala a unui produs functional – precum reteaua de publicitate a Facebook – pentru ca, apoi, in caz de esec, sa fie retras.
Deciziile managementului Facebook nu s-au oprit aici. In ultimii doi ani, modul de raportare al statisticilor legate de vizualizarile reclamelor s-au schimbat fundamental. Intre timp, au aparut noi optiuni si noi metode de calcul. In 2012, modul de masurare al numarului de vizualizari (si, mai ales, diferentierea unui utilizator real de un "robotel") si timpul petrecut de utilizator in fata clipului erau discutii foarte rare.
In acelasi timp, lipsa unor astfel de date a facut posibila fraudarea sistemelor de publicitate, prin raportarea de vizualizari false. Multe site-uri mici, cu trafic generat de “roboti”, castigau bani, desi reclamele nu erau vazute de consumatori reali. Doar pentru anul acesta, se estimeaza ca pierderile companiilor ce cumpara publicitate se vor ridica la 7,2 miliarde dolari din cauza “robotilor”.
Strategia celor de la Facebook a fost aceea de a alege sa ofere reclame de calitate unui public de calitate. Prin urmare, s-a luat decizia ca LiveRail sa renunte la o parte semnificativa din inventarul de reclame si sa se concentreze mai ales pe clientii mari, carora ar putea sa le aduca venituri mai mari prin reclame mai bune vandute mai scump. Practic, multe dintre functiile si serviciile LiveRail au fost trase pe linie moarta, altele sunt pe lista. Alte tehnologii insa au fost integrate, intre timp, in Facebook Audience Network, retea ce a adus, anul trecut, un miliard de dolari companiei americane.
In ceea ce-i priveste pe angajati, in cei doi ani de dupa achizitie, echipa s-a dublat insa, odata cu restructurarile interne, Boland spune ca “pe ceea ce obisnuia sa fie LiveRail, foarte putini oameni mai lucreaza acum.” Altfel spus, multi dintre angajati dezvolta acum alte produse in cadrul Facebook, iar serviciile pentru care gigantul american a cumparat compania inceputa la Cluj sunt mult mai putine.
Mai multi oameni din piata estimeaza, pentru Business Insider, ca LiveRail nu va mai exista in calitate de companie, iar termenul avansat de unii dintre ei este de sase luni. In jumatate de an, miscarea logica, spun acestia, este ca Facebook sa retraga brandul LiveRail, iar oamenii care inca mai lucreaza acum sa fie integrati intr-o echipa mai ampla, dedicata solutiilor pe care reteaua sociala le ofera publisherilor. Boland confirma: “Ne gandim mai putin la produse de sine statatoare (…). Vom avea [Facebook - n.r.] o suita de solutii pentru a imbunatati afacerile publisherilor”.
A fost achizitia LiveRail un succes sau un esec? Nu exista un raspuns corect. Desi planul Facebook nu a fost realizarea unui “aquihire” (cumpararea unei companii pentru tehnologie si echipa, inchiderea ei ca business si integrarea acestora), pe termen lung, investitia de jumatate de miliard de dolari are toate sansele sa fie profitabila. Exemplul folosit de oamenii din piata citati de Business Insider este cel al achizitionarii YouTube. In 2006, suma de peste un miliard de dolari parea o investie stupida, insa platforma video a devenit, in zece ani, una dintre importantele surse de venit ale Google.