Luminita Pirvu
Oamenii de afaceri români nu sunt pregătiți să gestioneze o criză de imagine deși se confruntă cu asta începând de la comentarii negative în social media, până la articole în presă sau amenințări de boicot din partea consumatorilor. 68% dintre antreprenorii români s-au confruntat cu o criză de imagine în 2017, un procent în creștere comparativ cu anul trecut.
Astfel ponderea antreprenorilor care s-au confruntat cu crize de imagine a crescut de la 60% în 2016 la 68% în 2017, conform unui studiu GMP PR realizat împreună cu CITR Group.
Majoritatea (60%) consideră că la baza unei crize stau problemele interne şi deciziile de business, mai puţin social media (26%) sau produsul în sine (14%).
Totuși numărul celor care şi-au angajat intern o persoană care să se ocupe de comunicare a crescut de la 38% în 2016 la 47% în 2017. Doar 22% au lucrat pe scenarii de posibile situaţii care le pot afecta reputaţia şi doar 7% au întâlnit aceste scenarii într-un manual.
Social media rămâne în continuare un teritoriu neexplorat pentru cei mai mulţi dintre ei: doar 28% o folosesc în situaţii de criză, deşi 45% cred că e importantă în comunicare.
Este totuşi o îmbunătăţire faţă de anul precedent când 72% nu foloseau deloc social media în comunicarea corporate şi nici nu o luau în calcul în cazul unei crize de imagine.
"Companiile şi brand-urile de azi trebuie să înveţe să gestioneze efectele transparenţei şi ale fenomenului social media. Nu mai este suficient să ieşi cu un produs bun pe piaţă dacă nu ştii să gestionezi social media sau comunicarea cu publicul ţintă", suține Ana-Maria Diceanu, Head of Crisis Department şi Senior Partner GMP PR.
Companiile româneşti se confruntă cu o realitate dificilă. Pe de o parte, sunt crizele de imagine care contribuie la deteriorarea încrederii în companie şi, pe de altă parte, societatea şi mediul de afaceri nu încurajează antreprenorul care eşuează.
"În acest context, este important ca societatea să privească ca pe o oportunitate orice situaţie dificilă, să sprijine antreprenorii cu experienţa şi să nu se grăbească în a le atribui eticheta eşecului. Pe de altă parte, antreprenorul român trebuie să înveţe să anticipeze situaţiile cu risc, să controleze procesul de gestionare a acestora şi să le depăşească cu cât mai puţine efecte negative asupra companiei, explică și Andreea Anghelof, managing partner CITR Group.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 85 antreprenori din România, majoritatea având între 20 şi 100 de angajaţi şi afaceri de cel puţin cinci an