VIDEO Interviu. Comisar UE: România nu a oferit fermierilor un volum mare de ajutoare de stat/ Unele țări UE sunt interesate să importe porumb din Ucraina/ Replica după disputa cu ministrul Barbu

Fermierii din toată Europa, inclusiv din România, au ieșit la proteste, iar acum comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat, într-un interviu video, pentru StartupCafe.ro și HotNews.ro, la Bruxelles, că Guvernul României nu a oferit fermierilor noștri un volum mare de ajutoare de stat, în comparație cu alte țări membre.

Așa cum arată un document pus la dispoziția StartupCafe de echipa comisarului european Wojciechowski, pentru perioada 2020-2022, România este pe locul 21 din 27 de state membre UE în clasamentul valorii procentuale a ajutorului de stat acordat fermierilor, de guvernul național, raportat la valoarea producției agricole. Astfel, la o valoare a producției agricole de 18,8 miliarde de euro, statul român a acordat ajutoare de 1,5%, în perioada 2020-2022. În schimb, guvernul Poloniei a acordat fermierilor polonezi ajutoare de stat de 12,9% din valoarea producției agricole naționale. De precizat, totuși, că în perioada aceasta Guvernul României a anunțat noi scheme de sprijin pentru fermierii români.

Extinde imaginea:

În ianuarie 2024, ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu (PSD) declarase, la București, că intenționa să-i ceară demisia comisarului european, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Uniunii Europene, însă la acea ședință Barbu a avut o intervenție mai generală. „A fost un apel dramatic” - a caracterizat acum comisarul european Wojciechowski declarația ministrului român Florin Barbu.

Barbu îi ceruse comisarului european prelungirea exceptării fermierilor români de la obligația de mediu denumită GAEC 8, prin care fermele trebuie să lase pârloagă 4% din terenul lor. Comisia Europeană a prelungit scutirea fermierilor europeni de la această obligație, iar acum comisarul european Wojciechowski a explicat, pentru StartupCafe.ro, că oricum 96% dintre fermele românești erau exceptate de la condiționalitatea GAEC 8, pentru că au mai puțin de 10 hectare în exploatare fiecare.

În Polonia, țara din care provine Janusz Wojciechowski, fermierii au început proteste dure față de importurile de cereale din Ucraina, iar Jarosław Kaczyński, liderul Partidului Lege și Dreptate (PiS), care îl susținuse pe Janusz Wojciechowski pentru funcția de comisar european, în anul 2019, când PiS avea guvernarea la Varșovia, i-a transmis, zilele trecute, că ar fi bine să demisioneze, ca urmare a unor declarații mai vechi ale comisarului UE, de susținere a politicillor ecologice europene Green Deal. Acum, în interviul acordat StartupCafe, comisarul european pentru Agricultură a explicat și acest subiect.

În context, comisarul european și-a exprimat sprijinul pentru fermele mici. „Trebuie să prevenim situațiile pe care le observăm în țările din afara Uniunii Europene, inclusiv în Ucraina: oligarhizarea fermelor, concentrarea terenurilor”, a spus Wojciechowski, în interviul acordat StartupCafe.ro, la Bruxelles.

Interviul video cu comisarul european pentru Agricultură

Interviul pe larg:

StartupCafe: Vedem aceste proteste în toată Europa, fermierii au manifestat și în România, iar acum fermierii polonezi protestează, fermierii au ieșțit pe străzi în Germania, Franța, aici, la Bruxelles. În Opinia dvs., fermierii au motive justificate să protesteze?

Janusz Wojciechowski: Am avut o mulțime de întâlniri cu fermierii protestatri, săptămâna trecută, cu reprezentanți ai fermierilor din Spania, Portugalia, Italia, m-am întâlnit cu cu fermieri protestatari din Polonia, reprezentanți din statele membre ale Grupului Vișegrad, din țările baltice. Am tabloul motivelor protestelor și sunt două categorii de motive.

Unele se referă la politici naționale, cum sunt cele din Germania, unde primul semnal al protestelor a fost decizia de a elimina subvenția la motorină pentru fermieri. În Franța, au fost unele teme legate de taxele plătite de fermieri, în Olanda, acum câteva luni, au fost proteste față de programul național - subliniez, național - de a reduce producția în zootehnie, în această țară.

Dar sunt și aspecte ale politicilor europene și sunt două teme principale: oprirea importurilor și eliminarea Green Deal. Chestiunea importurilor a fost ridicată în Estul Europei, în țări ca România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, unde a fost tema opririi importurilor din Ucraina. În alte țări, sunt probleme legate de importurile din Mercosur, din statele din America de Sud, iar în Spania există o problemă cu importurile din Maroc. Dar în privința Green Deal, chestiunile ridicate sunt în afara Politicii Agricole Comune, fiind vorba în principal de politica în domeniul schimbărilor climatice, de politica de comerț - de exemplu, reglementările la importuri nu țin de politica agricolă, ci de politica de comerț-, însă în calitate de comisar european pentru Agricultură sunt foarte activ în avea un impact asupra deciziilor și în aceste teme.

Ce este, poate, important pentru România și pentru statele vecine Ucrainei: în primul rând, vreau să mulțumesc fermierilor români și în general poporului român, pentru susținerea pe care o acordați Ucrainei și poporului ucrainean, victimă a acestei invazii ruse. Mulțumesc fermierilor români pentru efortul lor de a asigura securitatea alimentară în aceste circumstanțe foarte dificile. Avem o astfel de situație pentru prima dată în Europa, în ultimii 100 de ani, cu pandemia COVID și cu războiul la scară largă aproape de granițele noastre. Și sunt multe consecințe negative pentru piața noastră agriolă, pentru sistemul de alimentație, pentru agricultura noastră.

Ce s-a întâmplat în timpul invaziei ruse, nejustificate și neprovocate, în Ucraina: Înainte de război, Ucraina era un mare exportator de cereale și semințe de floarea-soarelui, dar cea mai mare parte a acestui export era trimis în țările din Asia și din Africa. China, India, Indonezia și Egiptul erau principala destinație a importurilor ucrainene. După invazia rusă, coridorul Mării Negre a fost blocat sau distrus, infrastructura portuară a fost atacată, distrusă de Rusia. Și Ucraina a pierdut exporturi în valoare de 6 miliarde de euro, în anul 2022, iar acest export a fost trimis în Uniunea Europeană. Înainte de război n-a fost nicio problemă cu importul din Ucraina. Dar după invazia rusă a fost o problemă uriașă, importurile de 6 miliarde de euro din Ucraina au fost motivul perturbărilor de pe piața europeană, dar ceea ce este foarte important de înțeles, problema principală, este că acești 6 miliarde de euro au crescut  valoarea importurilor ucrainene pe piața europeană de la 7 miliarde de euro la 13 miliarde de euro. Dar majoritatea acestor exporturi suplimentare au fost trimise către statele de frontieră - 5 miliarde de euro - către România, Bulgaria, Slovacia, Ungaria și Polonia. A fost șoc și haos pe piețele acestor țări. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană - care a ascultat vocea fermierilor din aceste țări de frontieră - în mai 2023 a decis să introducă o interdicție regională la importul unor produse către cele 5 țări: grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui. Interdicția a fost din mai până în septembrie 2023, iar această interdicție a îmbunătățit situația. Dar acum nu avem o situație clară, pentru că România și Bulgaria au acorduri bilaterale cu Ucraina. În Polonia, Ungaria și Slovacia este o interdicție unilaterală a importurilor.

Sunt multe de făcut pentru a stabiliza situația importurilor din Ucraina. Dar înainte de toate, cea mai bună formă de a sprijini Ucraina este să facem tot ce este posibil să susținem Ucraina în a-și menține accesul pe piața din Asia și Africa, restul exporturilor lor, și să-i susținem să se întoarcă pe aceste direcții de export. Din punctul meu de vedere, mai bine decât deschiderea deplină a pieței UE pentru produsele ucrainene ar fi să susținem Ucraina să exporte către țările terțe și să finanțăm, de exemplu, costurile de transport către Constanța, către porturile baltice din Polonia, Lituania și Germania. Aceasta ar fi cea mai bună formă de sprijin pentru Ucraina.

StartupCafe: Adică să nu aducem produsele ucrainene pe piețele UE, spuneți dvs...

Janusz Wojciechowski: Da, pentru că Rusia și-a atins două dintre scopurile politicii sale imperiale agresive. Primul scop este că a scos Ucraina de pe o mare parte din piețele ei, în Africa și Asia, pentru că exporturile rusești au luat locul exporturilor ucrainene. Al doilea scop atins este că au creat tensiuni, iar destabilizarea piețelor este iarăși un țel al politicilor imperiale ale Rusiei. Și trebuie să ne reconsiderăm și noi politicile noastre de a sprijini Ucraina. în primul rând să ajutăm Ucraina să revină pe piețele din Africa și Asia.

Trebuie să prevenim oligarhizarea fermelor

StartupCafe: Fermierii români au reclamat și faptul că cerealele ucrainene nu sunt supuse acestor condiționalități calitative pe care noi le avem în Uniunea Europeană și de aceea vin pe piața europeană la prețuri mai mici, ceea ce determină faptul că produsele europene nu sunt competitive. Ce le răspundeți?

Janusz Wojciechowski: Înțeleg deplin aceste îngrijorări ale fermierilor români și nu numai ale fermierilor români, privind importurile din Ucraina. Desigur, standardele de producție sunt diferite în Ucraina comparativ cu cele din Uniunea Europeană, dar toate produsele importate din țările terțe pe piața europeană ar trebui să fie sigure și este responsabilitatea autorităților naționale. Comisia Europeană nu are propriile servicii pentru a controla calitatea și siguranța produselor importate din țările terțe. Aceasta este responsabilitatea deplină a autorităților naționale. Dar înțeleg pe deplin că în România este o sarcină foarte dificilă pentru că îmi amintesc datele din anul 2022, primul an de război. Exporturile directe ale Ucrainei în România erau de circa 2 milioane de tone de cereale, dar tranzitul era de 7 milioane de tone. Este un efort uriaș din partea României în a sprijini Ucraina cu tranzitul - 70-80% din exportul Ucrainei prin culoarele solidarității trec prin România. Înțeleg pe deplin cât este de greu de lucrat în aceste circumstanțe, pentru administrația din România, pentru lucrătorii de frontieră etc.

Dar care este soluția viitoare, aceasta este foarte importantă... În acest moment, sunt discuții și a fost adoptat proiectul de regulament pentru ca anul viitor să crească măsurile de comerț dintre UE și Ucraina, ceea ce înseamnă liberul schimb de produse agroalimentare. La inițiativa mea, au fost introduse clauze de salvgardare mai puternice, prin care statele membre pot cere măsuri preventive când importul anumitor produse va fi prea mare. Și vor fi cote tarifare pentru trei produse sensibile: carnea de pasăre, zahărul și ouăle. Aceasta este propunerea care a fost introdusă în proiectul de regulament, la inițiativa mea, dar decizia finală este în mâinile statelor membre și a Parlamentului European.

StartupCafe: Domnule comisar, așa cum ați menționat, o nemulțumire comună a fermierilor din diferite state membre UE se referă la Green Deal și la ambițiile climatice ale UE. Trebuie UE să-și mai domolească Green Deal-ul, în opinia dvs?

Janusz Wojciechowski: Green Deal este un complex de politici. Acesta este numele planului care acoperă politici legate de mediu, de climă, de comerț, politici sociale. Dar din Green Deal, ce a fost inclus în Politica Agricolă Comună? Practic, un singur lucru: excluderea de la cultivare a 4% din terenul fermei. A fost un motiv de îngrijorare pentru mulți fermieri, inclusiv în România, au fost multe inițiative din România, de derogare de la această obligație. Această obligație a fost supusă derogării de 2 ori deja, iar acum este a treia oară. Niciodată nu a fost introdusă în practică această excludere de la producția agricolă a 4% din teren.

Dar pentru România este important de menționat că fermele care au sub 10 hectare sunt, în general, excluse de la această obligație. În România, 96% din ferme sunt mai mici de 10 hectare, ceea ce înseamnă că doar 4% dintre fermele din România au o problemă cu această obligație. Desigur, suprafața de teren este mai mare, pentru că aceste 4% dintre ferme înseamnă circa 70% din suprafața agricolă totală a țării, însă nu avem o problemă atât de dificilă în România cum avem în alte țări, în această privință. Dar anul acesta nu se va aplica nicio obligație de excludere din producție a 4% din teren. Această decizie a fost adoptată de Comisia Europeană,  iar pentru viitor trebuie să reconsiderăm această condiție și sunt sigur că nu a fost o idee bună să fie forțați administrativ fermierii să excludă din producție 4% din teren. 4% înseamnă mult pământ și sunt pe deplin deschis la discuții despre cum am putea să schimbăm această măsură. Poate o propunere bună pentru viitor este ceea ce am decis data trecută: 4%, dar să nu fie lăsate pârloagă, ci să fie culturi intercalate - a fost schimbarea acestei cerințe controversate.

A doua soluție - care este total în afara Politicii Agricole Comune - este regulamentul european privind pesticidele și ideea de a reduce cu 50% utilizarea pesticidelor. Dar eu am fost nu doar sceptic, ci mi-am prezentat și opinia separată, votul separat asupra acestei inițiative. Și asta pentru că sunt puncte de plecare diferite pentru statele membre. De exemplu, Olanda folosește aproape 9 kg de substanțe active la hectar. Dar în România nivelul este de 0,6 kg la hectar, la fel și în Finlanda. În alte țări, ca Polonia, se folosesc 2 kg/ha, iar media UE este de 2,5 kg/ha. Ar fi fost nedrept să se introducă aceeași cerință pentru toate țările membre, de a reduce cu 50% utilizarea pesticidelor. Această inițiativă a fost retrasă și nu există nicio continuare a procedurii legislative.

Restul cerințelor - cum sunt acoperirea solului în perioade sensibile, rotația culturilor - orice fermier știe că rotația culturilor este foarte importantă pentru bunele practici agricole. Dar unul dintre fermierii protestatari din țara mea, Polonia, m-a întrebat: „Domnule comisar, eu ce ar trebui să cultiv acum, când avem această destabilizare a pieței?”. Și nu am putut să-i dau un sfat, dar ar trebui să le dăm fermierilor flexibilitate. Și anumite condiționalități, ca acoperirea solului, rotația culturilor și mai ales lăsarea pârloagă (a 4% din teren) limitează posibilitățile fermierilor. Acum avem această situație de război, cu destabilizarea deplină a pieței și inițiativa mea este de a oferi statelor membre posibilitatea de a nu pedepsi fermierii care nu au capacitatea de a îndeplini toate condițiile , ca urmare a circumstanțelor excepționale cauzate de războiul rusesc din Ucraina.

StartupCafe: Ați menționat deja că Comisia Europeană a prelungit derogarea de la condiționalitatea GAEC 8, care se referă la excluderea din producție a 4% din terenul fermei. Dar înainte să decideți prelungirea, ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, a spus că voia să vă ceară demisia din funcția de comisar european pentru Agricultură, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, pentru că nu ați luat măsuri de prelungire a acestei derogări, la acel moment. În cele din urmă, la reuniunea Consiliului UE, el a spus: „Dacă nu înțelegem că fermierii noştri au nevoie de sprijin real, nu de piedici suplimentare în obținerea producţiei, putem să plecăm cu toţii din funcţiile pe care le deţinem”. Ați vorbit cu ministrul Barbu despre acest subiect?

Janusz Wojciechowski: Da, a fost un apel dramatic. Dar pentru mine cea mai importantă este direct vocea fermierilor, iar la întâlnirile mele pe care le-am avut cu fermierii protestatari nu i-am auzit pe fermieri cerându-mi demisia. Fermierii au înțeles bine că problema nu se referă numai la Politica Agricolă, ci la mai multe politici.

Da, am discutat și cu ministrul Barbu și îl înțeleg pe deplin pe ministrul Barbu, cu inițiativele sale de derogare de la aceste obligații controversate pentru fermieri, dar nu și-a repetat apelul. Aveți informații bune, a avut o poziție generală, nu una personală împotriva mea. Înainte de toate trebuie să găsim soluțiile cele mai bune pentru viitorul fermierilor, să începem discuțiile despre Politica Agricolă Comună,  pentru perioada de după anul 2027, trebuie să consolidăm bugetul Politicii Agricole Comune. 0,4% din produsul intern brut al UE, acesta este bugetul PAC și nu este suficient. E nevoie să consolidăm instrumentele de susținere a fermierilor în situații de criză, rezerva pentru criză este foarte mică, 450 de milioane de euro pentru toți fermierii din cele 27 de state membre UE. Sunt multe de discutat despre viitorul Politicii Agricole Comune.

De asemenea, rolul fermelor mici în sistemul agroalimentar... România are o situație specifică, pentru că majoritatea fermelor sunt foarte mici, dar acesta este și potențialul agriculturii românești. La nivel mondial, fermele sub 2 hectare gestionează 12% din terenul agricol și produc 35% din hrană. Acesta este potențialul pentru securitatea alimentară - rolul fermelor mici. Și trebuie să consolidăm susținerea pentru fermierii mici. Trebuie să prevenim situațiile pe care le observăm în țările din afara Uniunii Europene, inclusiv în Ucraina: oligarhizarea fermelor, concentrarea terenurilor. Nu este o direcție bună. Trebuie să folosim potențialul fermelor mici, ca în România, pentru că este bine pentru piața locală, pentru a reduce distanța de la fermă la furculiță, iar rolul fermelor mici este foarte important.

Spania și Olanda vor să importe porumb din Ucraina, acesta este interesul lor diferit

StartupCafe: Referitor la fermele mici, într-un interviu pe care l-ați acordat publicației Gazeta Polska, acum doi ani și jumătate, ați lăudat Green Deal-ul ca fiind o schimbare majoră și ați spus că sunt argumente numeroase pentru a investi în fermele mici, în condițiile în care sunt probleme legate de reziduurile pe care le generează fermele mari, industriale. Dar, pornind de la această declarație a dvs mai veche, acum, recent, în urmă cu o săptămână, dl. Jarosław Kaczyński, liderul Partidului Lege și Dreptate (PiS), care v-a susținut pentru funcția de comisar european, a spus că dvs. ar trebui să demisionați. A declarat, conform Politico: „E doar decizia sa, dar, din cauza acestei declarații foarte nefericite, ar trebui să-și încheie misiunea”. Ați discutat cu dl. Kaczyński?

Janusz Wojciechowski: I-am trimis domnului Kaczyński informații legate de activitatea mea în calitate de comisar european pentru Agricultură, la nivel european, dar și în ceea ce privește ceea ce este important pentru fermierii din Polonia. Pentru mine, cea mai importantă este nu vocea politicienilor, ci vocea fermierilor. Și nu am auzit vocea fermierilor să-mi ceară demisia. Acum 3 zile, am avut discuții - nu ușoare pentru mine, dar inspiraționale și concrete - cu fermierii protestatari, 300-400 de oameni care protestează în Polonia. Ei așteaptă de la mine acțiuni de sprijin și acum sunt rezultate pozitive, cum este această derogare de la condiționalitatea GAEC 8, retragerea proiectului de regulament privind pesticidele, ajutoare de stat acordate fermierilor. La începutul crizei, la inițiativa mea, agricultura a fost introdusă în sistemul de ajutoare de stat pentru companiile afectate de consecințele războiului din Ucraina.

Peste 9 miliarde de euro au fost cheltuiți de către statele membre, din bugetele lor naționale, pentru sprijinirea fermierilor, inclusiv în ceea ce privește fermierii afectați de importurile din Ucraina. Polonia a fost liderul acestui sprijin, în România nu a fost un volum (de sprijin) mare dedicat fermierilor. Dar este foarte important să continuăm sistemul, ceea ce în general nu face bine, dar acum, în această situație excepțională, nu avem o alternativă la ajutoarele de stat. Trebuie să susținem fermierii. De ce? Poate aveți nevoie de o explicație suplimentară: conform datelor pentru 10 luni din anul 2023, Uniunea Europeană a avut exporturi de 32 de miliarde de euro și importuri de 19 de miliarde de euro cu Ucraina. Aceasta arată faptul că Uniunea Europeană are un surplus de 13 miliarde de euro, pe balanța comercială totală cu Ucraina. Aceasta arată că liberul schimb cu Ucraina este bun pentru economia noastră. Dar fermierii au pierdut, în agricultură deficitul pe balanța comercială este de mai mare de 8 miliarde de euro. Fermierii au plătit costul deschiderii comerțului cu Ucraina. Trebuie să compensăm pierderile fermierilor, iar pentru aceasta sunt foarte importante ajutoarele de stat, sprijinul din rezerva de criză și, în primul rând, sistemul de ajutoare de stat trebuuie să continue.

În ceea ce privește întrebarea dvs. politică privind situația din Polonia, știți, unele opinii politice nu sunt mereu fundamentate pe activitatea mea reală în funcția de comisar european pentru Agricultură, dar am sentimentul că s-au făcut multe, de exemplu pentru creșterea bugetului Politicii Agricole Comune cu 2 miliarde de euro, pentru introducerea acestei interdicții temporare a importurilor din Ucraina - a fost iarăși o realizare foarte dificilă, pentru că 20 din cele 27 de state UE au fost împotriva acestei inițiative. Asta pentru că unele țări UE sunt interesate să aibă comerț deschis pe deplin și să importe porumb din Ucraina, de exemplu, țări ca Spania, Olanda au producție zootehnică mare și nu au furaje suficiente pentru animale și acesta este interesul lor diferit. Dar eu cred că fermierii așteaptă și acțiuni suplimentare pentru a-i proteja. Acest interviu este chiar înainte de următoarea reuniune a Consiliului Agrifish și aș vrea să prezint câteva propuneri de a sprijini mai mult fermierii, va fi interesant să auzim ce vor crede statele membre, dar mai înainte de toate ce vred fermierii despre rolul meu în această criză.

StartupCafe: În încheiere, aș vrea să transmiteți un mesaj fermierilor români.

Janusz Wojciechowski: Mulțumesc pentru efortul uriaș al fermierilor români în aceste circumstanțe foarte dificile. Mulțumim pentru securitatea alimentară  și pentru că ați înțeles această situație dificilă și pot declara că voi face tot ce este posibil pentru a susține fermierii, pentru a-i proteja, iar un exemplu concret este rolul pe care l-am avut în regulamentul comercial cu Ucraina - numeroasele instrumente pentru mai buna protecție a interesului fermierilor au fost incluse în reglementări din inițiativa mea. Înțeleg pe deplin fermierii din România, rolul fermierilor mici și le doresc tot binele, deși este dificil în aceste circumstanțe aparte. Este o mare onoare să fii fermier si să continui o tradiție de generații întregi, dar vă rog să continuați, iar noi vom face tot ce este posibil să vă susținem.