Creditul furnizor - principalul mod de finanțare pentru firme. În ce domenii se fac afaceri pe banii clienţilor

În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la aceasta soluție, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu  56% mai mare decât valoarea creditului bancar  (133 mld.lei)

Potrivit studiului KeysFin, creditarea reprezintă doar 9% din pasivele companiilor. Din cele peste 608.000 de firme active din economia românească, doar 68.000 aveau un credit bancar la sfârşitul anului trecut (11,2%).

„Potenţialul de creditare, mai ales în sectorul IMM, este unul semnificativ. Sunt peste 12.000 de întreprinderi mici şi mijlocii care pot fi considerate performante din punct de vedere economic. Din punct de vedere al sectorului de activitate, cel mai bun potenţial îl reprezintă firmele din industrie (27,8%), comerţ (25,5%) şi servicii şi utilităţi (20,4%)”, arată studiul.

Creditarea corporate întârzie însă să se materializeze pentru că cele mai multe firme caută soluţii alternative, mai ieftine şi fără condiţionalităţile stricte impuse de bănci.

„Vestea bună este că rata creditelor neperformante pentru companii a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la 26,2% la 19,3% în decembrie 2016, iar sentimentul de încredere de ambele părţi, bănci şi firme, începe să se consolideze. Relevant este că IMM-urile au marcat cea mai importantă scădere, de 12 pp în cazul microîntreprinderilor şi de 8 pp în cazul întreprinderilor mici”, spun analiştii.

Pe ansamblul economiei,  rata creditelor neperformante a scăzut la 9,8%  în acest an, nivel încă peste media europeană de 5,4%.

Creditul comercial reprezinta principala modalitate de finanţare în economia românească pentru că  în primul rând este nepurtător de dobândă. Acesta permite să derulezi afaceri fără să înregistrezi costuri suplimentare, acestea fiind pasate, practic, în sarcina partenerilor. Chiar dacă, la prima vedere, pare că economia are o lichiditate optimă, realitatea este cu totul alta.

Banii circulă greu, iar pericolul de blocaj financiar este încă le un nivel ridicat. Pe lanţul economic, majoritatea firmelor suferă de lipsă de lichiditate, astfel că oricând pot intra în blocaj, în incapacitate de plată”, explică experţii KeysFin.

Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei). Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie,  înregistrau datorii comerciale  la nivelul anului trecut.  

Cele mai mari datorii comerciale înregistrate în 2016

• firmele din industrie (117 mld.lei), în creştere cu peste 30% faţă de anul precedent (72 mld.lei). societăţile din comerţ, cu datorii comerciale de 80,6 miliarde lei, cele din servicii şi utilităţi (34,6 mld.lei)
• construcţii-imobiliare (29,4 miliarde lei).
• societăţile din agricultură (13,5 mld.lei)
•  transporturi (11,6 mld.lei)
•  hoteluri şi restaurante (2,3 mld.lei)

Datoriile se plătesc cel mai greu în  domeniul construcţiilor, în medie la 370 de zile, în timp ce banii se recuperează cel mai dificil în agricultură, în medie la 156 de zile. Alte domenii cu potenţial de risc, din acest punct de vedere, sunt industria extractivă, activităţile profesionale şi tehnice, sectorul energetic şi HORECA.

Informaţiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania