Patronii IMM cer sesizarea Curții Constituționale împotriva majorării contribuțiilor sociale la part-time

Patronii reuniți în Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România se opun majorării contribuțiilor suportate de firme pentru angajații cu timp de lucru parțial și solicită sesizarea Curții Constituționale împotriva ordonanței guvernului.

Potrivit unui comunicat remis vineri StartupCafe.ro, CNIPMMR nu susţine instituirea plăţii obligatorii a contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori la nivelul salariului minim brut în plată în cazul în care câştigul lunar brut este sub nivelul salariului minim brut pe țară în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, din următoarele motive:

• Pe piaţa forţei de muncă, caracterizată prin flexibilitate, sunt des întâlnite situaţiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parţial. În raport cu noua reglementare pe piaţă muncii va avea loc o disponibilizare a persoanelor care sunt angajate doar cu timp parţial;
• Nu a fost realizat Testul IMM, prin care să fie reliefat efectul asupra IMM-urilor, în situaţia creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă;
• Chiar în situaţia existenţei unui contract de muncă cu normă întreagă, dacă salariatul are absenţe sau nu lucrează 40 de ore, din motive independente de voinţa angajatorului, acesta va fi obligat să plătescă contribuţii sociale la valoarea salariului minim brut, deşi salariatul nu îşi  respectă programul de muncă. Se produce o creștere a fiscalităţii pe forţa de muncă pentru angajatori deoarece aceștia nu beneficiază de munca salariatului 8 ore, ci doar o fracţiune din aceasta perioadă, fiind plătit corespunzător numărului de ore muncit, neexistând motive să platească pentru contribuții sociale pentru 8 ore;
• Susţinerea potrivit căreia această masură va combate munca la negru nu este fundamentată; pentru combaterea muncii la negru trebuie folosite mijloacele reglementate de lege privind sancționarea angajatorilor care utilizează munca nedeclarată. Nu este normal sa fie “sancționați” toți angajatorii pentru ca există angajatori care utilizează munca nedeclarată;
• Deşi sunt scutiţi elevii şi studenţii până la 26 de ani, această măsură va afecta tinerii NEETS (tineri cu vârste de 16-24 de ani care nu mai sunt încadrați în învățământ și nici nu au serviciu - n.r.) , care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare, adică exact segmentul cu rata somajului cea mai ridicată, respectiv 24%;
• În cadrul Consiliului Economic şi Social, toate părţile, inclusiv sindicatele, au votat împotriva acestei modificării a Codului fiscal şi, implicit, a creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă;
• Modificarea Codului fiscal prin prezenta Ordonanţă de Guvern încalcă dispoziţiile art. 4, alin. (1), din Codul fiscal care prevăd că: „(1) Prezentul cod se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

În context, patronii IMM solicită eliminarea obligaţiei pentru angajatori de a plăti contribuții de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pe țară, în cazul contractelor cu timp parţial sau în cazul realizării unui venit brut lunar sub cel minim garant în cazul CIM cu normă întreagă.

Ei invocă și jurisprudenţa Curţii Constituţionale arătând că :

• „Salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă şi reprezintă contraprestaţia angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza unor raporturi de muncă”.
• “Este evident că, pe perioada menţionată, angajatorul suferă o pierdere patrimonială, întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă.
• Astfel, în situaţia de faţă, cauza contraprestaţiei din partea angajatorului lipseşte, acesta suferind practic o diminuare a activului său patrimonial”;
• “În lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de această situaţie concretă şi obiectivă”,

CNIPMMR consideră că ”textul Ordonanţei afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie şi solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuţii sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă”.

Firmele vor plăti contribuțiile sociale calculate la valoarea întreagă a salariului minim brut pentru angajații cu fracțiuni de normă care nu depășesc salariul minim, începând cu veniturile pe august 2017, a decis, joi Guvernul, printr-o ordonanță.

”Venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile și nu venitul realizat de salariat” - se arată în nota de fundamentare a Ministerului Finanțelor pentru ordonața de modificare a Codului fiscal, prezentată de StartupCafe.ro luni.

Prin derogare de la Codul fiscal, măsura urmează să se aplice începând cu veniturile aferente lunii august 2017. Aceasta înseamnă că plata suplimentară va fi din septembrie 2017 încolo.

Excepție de la aceste majorări de contribuții sociale vor face:

• elevii sau studenții, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
• ucenicii, potrivit legii, în vârstă de până la 18 de ani;
• persoanele cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
• pensionarii pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii, potrivit legii în vigoare la data pensionării, cu excepția pensionarilor care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale, precum și a celor care cumulează pensia din sistemul public de pensii cu orice altă pensie stabilită într-un sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii;
• salariații care realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, dintre care unul este cu normă întreagă, iar baza lunară de calcul al acestuia este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.

Răspunde la întrebarea zilei pe StartupCafe.ro: 

Cum apreciezi decizia privind acest mod de plată al contribuției sociale?

Cota contribuției de asigurări sociale pentru condiții normale de muncă este de 15,8% pentru contribuția datorată de angajator.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate este de 5,2% pentru partea datorată de angajator.

Salariul minim brut pe țară este de 1.450 de lei în anul 2017.

Din această majorare suportată de angajatori, statul etimează că va câștiga în anul 2017 un plus de 190 de milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale și la contribuțiile pentru sănătate.

Proiect OG Part-Time by Claudiu on Scribd